În ultimii nouă ani, populaţia României a scăzut cu 2,6 milioane, rezultă din datele preliminare ale recensamântului desfăşurat în 2011, comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Reducerea va antrena numeroase schimbări, inclusiv de natură politică, precum scăderea numărului de parlamentari, de consilieri judeţeni şi locali.

Doar 19,04 milioane de locuitori stabili mai are România, faţă de 21,68 milioane în 2002 şi 22,81 milioane în 1992. Cifra nu îi cuprinde pe românii care sunt plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, al căror număr este estimat de sociologi la circa 2,5 milioane.

Din cifra reprezentând populaţia stabilă, 10,05 milioane locuiesc în municipii şi oraşe, iar în Municipiul Bucureşti sunt 1,67 milioane de locuitori (reprezentând 8,8% din totalul populaţiei stabile).

În categoria judeţelor cu populaţie numeroasă găsim pe primul loc Prahova (circa 735.000 locuitori), urmat de Iaşi, Cluj, Timiş, Constanţa şi Dolj. La polul opus, cea mai mică populaţie o are judeţul Tulcea (circa 200.000 de locuitori), urmat la mică distanţă de Covasna.

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei stabile, 88,6% dintre recenzaţi s-au declarat români. Populaţia maghiară numără 1,23 milioane persoane (adică 6,5%), iar cea rromă, 619.000 persoane (3,2%). Aproximativ 59.000 de persoane au refuzat să-şi declare etnia.

Cu câteva zeci de parlamentari mai puţin
Actuala legislaţie prevede ca un senator să reprezinte 160.000 de locuitori, iar un deputat, 70.000 de locuitori. Prin urmare, rezultă că vom avea de ales, la alegerile generale (la termen sau anticipate), 112 senatori şi 318 deputaţi. Cu alte cuvinte, cu aproape 40 mai puţini decât în prezent. Şi aceasta pe cale naturală, fără ca politicienii să fi transpus în lege reducerea numărului de parlamentari cerută de români, la referendumul din 2009.

De asemenea, scăderea electoratului maghiar ar putea antrena o reducere a numărului de aleşi ai UDMR, mai ales în condiţiile în care Uniunea nu a reuşit să-şi convingă partenerii de guvernare să accepte modificarea legislaţiei electorale astfel încât Senatul să aibă 89 de membri (câte doi senatori per judeţ, câte unul pentru fiecare sector, plus diasporă), Camera Deputaţilor - 300, iar alegerea acestora să se facă în mod diferenţiat.

Mai exact, UDMR ar fi vrut ca senatorii să fie aleşi printr-un sistem uninominal majoritar (mandatul e adjudecat de candidatul plasat pe primul loc, indiferent dacă a obţinut sau nu jumătate plus unu din numărul de voturi), iar mandatele de deputat să fie împărţite astfel: 65% prin adjudecare directă, iar 35% să fie repartizate celor înscrişi de partide pe liste naţionale de compensare.

Tot reducerea populaţiei consemnată de recensământ antrenează scăderea, cu câteva zeci, a numărului de consilieri judeţeni, deoarece cifra este stabilită prin ordin al prefectului în funcţie de numărul locuitorilor judeţului.

Similar, în cazul consilierilor locali, este de aşteptat o scădere chiar de ordinul miilor. Reamintim că la alegerile din 2008, au fost aleşi 40.297 consilieri locali şi 1.302 consilieri judeţeni.

Cum vor fi reprezentaţi românii din străinătate?
Odată stabilit numărul românilor stabiliţi în străinătate ar trebui rediscutat mecanismul de reprezentare a acestora. Pentru prima dată, la alegerile din 2008, aceştia au trimis în Legislativul de la Bucureşti patru deputaţi şi doi senatori, dar în cazul în care datele finale relevă că peste 2 milioane de români locuiesc şi muncesc în străinătate, este previzibil să se reaprindă discuţiile pe tema numărului de colegii pentru diasporă.

De asemenea, cifrele pot constitui un argument în favoarea proiectului PDL de vot prin corespondenţă, atât de criticat de opoziţie.

Cu 3,2 milioane mai puţini decât în calculele MAI
Rezultatele parţiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică relevă şi diferenţa imensă între numărul real al celor care locuiesc stabil în România şi numărul după care ar fi vrut Ministerul Administraţiei şi Internelor să calculeze numărul de parlamentari. Reamintim că, potrivit formei iniţiale a controversatului proiect al lui Traian Igaş, ar fi rezultat un număr mai mare de senatori şi deputaţi deoarece MAI se raporta la cifrele pe care le avea la 31 octombrie 2011 Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor: 22.305.133 persoane.

Cifrele recensământului
• Populaţia stabilă: 19.042.936 persoane
• Gospodării: 7.086.717 gospodării
• Clădiri: 5.117.940 clădiri
• În mediul urban: 2,53 persoane/gospodărie, în medie
• În mediul rural: 2,83 persoane/gospodărie, în medie
• Repartizarea populaţiei rrome: de la 1,1% în Botoşani la 8,8% în Mureş

GALERIE FOTO